N-am mai scris de mult timp in jurnal si poate va intrebati de ce. Am sa va raspund, acum …pot.
Au trecut ceva luni bune de cand nu am mai fost la Izvin. Nu am mai vrut sa merg, pentru ca…plangeam.
Ultima data cand am fost la herghelie, Leia a fost minunata, a lucrat excelent la coarda, a fost ascultatoare, am interactionat fara nici o problema, ma puteam apropia de ea chiar daca era libera, statea linistita cu capul pe pieptul meu si o puteam mangaia. Mi-am dat seama ca incepea sa se creeeze o legatura foarte puternica intre noi, dar… Leia nu va fi a mea. STIU ca Leia nu va fi a mea, ea are alt destin!
Tot drumul pana la Timisoara am plans ca un copil, nu puteam sa imi controlez emotiile si nu era bine. Stiu ce inseamna gestionarea emotiilor, stiu ce este autocontrolul, totusi in acele momente nu am putut face nimic.
De ce Leia nu va fi a mea?
Leia este cal de curse, este Pur sange englez, are un potential enorm si el trebuie valorificat. Leia va apartine unui specialist, unei persoane care iubeste caii la fel ca mine, dar pentru care cursele de cai sau cele cu obstacole inseamna ceva. Pentru mine cursele nu sunt o pasiune, iar caii pe care ii voi avea nu vor fi cai de curse, vor fi “cai de suflet”.
Acei 17 kilometri pe care i-am parcurs plangand, in acea zi de toamna, m-au facut sa ma gandesc mult, inainte de a continua sa merg la Izvin. Voi fi capabila sa continui sa merg? Voi sti sa lucrez cu caii fara sa ma atasez emotional si fara sa sufar? . Acum am gasit raspunsul. DA!
Am luat o decizie si o voi respecta. Voi continua sa merg la Izvin, voi invata cat pot de mult, ii voi ajuta cat pot eu, pe cei de acolo, voi lucra cu caii, ii voi iubi, dar nu ma voi atasa emotional de niciunul dintre ei.
Mi-am propus sa imi iau un cal cu ocazia implinirii varstei de 40 de ani si sa il tin la Izvin, pana in momentul in care ferma pe care o avem in plan va fi gata, dar nu voi face asta, chiar daca va trebui sa mai astept ceva timp.
Imi voi cumpara un cal, atunci cand stiu ca voi putea interactiona cu el in fiecare zi, atunci cand il voi putea mangaia in fiecare zi, atunci cand voi putea sa fiu parte din viata lui in fiecare zi. El va fi “calul meu de suflet”.
. Se afla la Izvin si este unul dintre cei mai frumosi armasari de monta pe care i-am vazut.
