Urmareste-ma pe Twitter
|
Citeste prin RSS
Articole
Comentarii

Vecinii mei

Ieri cand ma intorceam spre casa, am constatat ca drumul pe care intram de pe soseaua principala era blocat, deoarece se betona. Era greu sa intorc (de fapt era linie continua si…) asa ca am mers inainte si am luat-o pe primul drum la dreapta.

Sa va spun mai intai ca stau intr-o zona in afara orasului si care acum se dezvolta. Cu alte cuvinte… “stau in camp” :)

Am mers vreo 200 de metri si m-am trezit in fata unor ferme, despre care stiam ca se afla acolo, dar credeam ca sunt parasite. La un moment dat am pus o frana brusca si am dat cu spatele… am vazut trei cai.

Ce puteam sa fac altceva decat sa opresc si sa ii vad mai de aproape. Am intrat pe usa fermei si m-am lovit de paznic. Un om foarte dragut, de altfel si care mi-a spus ca sunt caii Facultatii de agronomie si ca sunt pasnici.

Asta am vazut si eu, deoarece la un fluierat simplu au fost deja langa mine cu nasul la mine in buzunar. I-am mangaiat si am observat ca era o iapa cu manzul ei si un armasar.

cei-trei

La prima vedere caii arata bine. Au greutatea normala, nu sunt murdari, copitele arata bine. E adevarat ca nu au conditii ideale de sedere, padocul fiind cam arid si cu buruieni, dar au apa curata la dispozitie si din cate am vazut si mancare.

Bineinteles ca am intrebat daca pot sa vin sa le aduc ceva. Raspunsul a fost pozitiv, asa ca m-am dus acasa, am luat morcovi, zahar si trusa de tesalat si m-am intors.

Calutii, cand m-au vazut au venit spre mine, anticipand bunatatile… le-au mancat cu pofta si au stat cuminti la tesalat. Le-a placut enorm!

manzul-si-armasarul

Data viitoare le voi duce si ceva ovaz si incet, incet vom face cunostinta cu capastrul. Va fi intr-adevar o incercare pentru mine sa incep sa lucrez cu acesti cai … “necunoscuti”.

Oricum prima impresie a fost una foarte buna. Nu sunt agrezivi, reactioneaza bine atunci cand le fac semn ca nu au voie in spatiul meu, raspund la chemare… asa ca sper ca nu va fi greu. O sa va povestesc, dar toate astea peste trei saptamani. Pana atunci…vacanta!

Sper sa va pot delecta cu poze cu caii pe care ii voi intalni in concediu.

2 Responses to “Vecinii mei”

  1. Cosmi says:

    Simo , tu realizezi cite ai invatat, cite cunostinte speciale despre modul de abordare, hranire, ingrijire si relationare cu aceste minuni pline de sensibilitate care sunt CAII ?
    Felicitarile mele si tine-o tot asa caci esti pe drumul cel bun !

Leave a Reply